Institutor, scriitor n. 4 sept. 1880, Turceni, Gorj – m. ?. Tatăl pictorului şi doctorului Ion Ţuculescu.
Studii la Gimnaziul real din Târgu Jiu (1898); Şcoala de Institutori din Bucureşti; Şcoala Normală din Bârlad (1903). A fost institutor la Craiova şi director la Şcoala primară I. HeliadeRădulescu, inspector şcolar pe regiunea Craiova (1926-1927). Membru al Societăţii scriitorilor olteni. A scos, împreună cu alţii, revista Luminişuri (Craiova, 1932) şi a debutat în revista Vatra (Craiova, 1929-1930).
Colaborează la: Doljul, Curierul Olteniei, Presa Olteniei, Conştiinţa naţională, Jurnalul, Gorjul, Ştirea, Îndreptarea, Curentul etc.
Opera: Educaţia socială (Craiova, 1929); Clipe grele (1930);
Din carnetul unui dascăl (1932); Bacalaureata (1933); Siluete din trecut (1934); Literatură şi educaţie (1935); Trei zile de viaţă (1936).

Publicist – n.1888, Turceni, Gorj – d. 1952, Goranu, Vâlcea.
Face Şcoala primară la Turceni; Gimnaziul la Liceul Traian din Turnu Severin, Liceul Carol I din Craiova, 2 ani la Şcoala Gh. Chiţu din Craiova şi Şcoala superioară de Agricultori din Hohenheim,
Germania.

S-a remarcat prin epigrame, povestiri şi traduceri din Maupassant, Göethe şi alături de Dumitru Tomescu şi C.Ş. Făgeţel a participat la formarea grupării Ramuri. Cu Ion Dongorozi şi Şaban Făgeţel a editat revista Vatra. A fost membru al Societăţii Scriitorilor Români şi al Societăţii Uniunii Scriitorilor din Oltenia.

La reşedinţa sa de la Broşteni, Gorj a adunat oameni de litere, de ştiinţă, artişti – Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Al. Cazaban, Mihail Drumeş, Simion Mehedinţi, Ştefănescu Goangă, Ion PopescuVoiteşti, Ion Nestor, C.S. Nicolaescu-Plopşor, Remus Comăneanu, Anghel Chiciu, Mircea Olarian ş.a. A colaborat la Cele trei Crişuri, Cosânzeana, Neamul Românesc, Viaţă literară, Ilustraţiunea română, Facla, Arhivele Olteniei.
Opera: Crucea dragostei (1914), Epigrame (1931),
Antologia epigramei româneşti (1932, cu N.Crevedia).
Traduceri: G. de Maupassant, Câte-va povestiri (1911).